Da,stiu...nu este ceva nemaintalnit, nu este o reteta complicata si nici macar aspectuoasa nu este. Dar pentru mine a fost prima data cand am mancat rubarba.
Nu mai stiu cand , cum si unde am citit si ce am citit, dar cert este ca mi-a ramas intiparit pe piticul din creier cum ca rubarba ar fi foarte toxica. Si cum nu vroiam sa patesc ceva de tanara am evitat-o cat am putut :))
Pana acum cand m-am gandit sa "aprofundez" subiectul si am aflat ca este o "buruiana" chiar sanatoasa , doar frunzele fiind toxice,din cauza nivelului de acid oxalic foarte ridicat.
Ba chiar, daca ma uit bine la poze , cred ca nu o data am trecut pe langa ea si nu o data am jumulit-o de floricele :) .
Acum, sincer, nu mi s-a parut ceva extraordinar. Are un gust foarte usor "pamantiu" si de zarzare/corcoduse verzi ....varzare in limbaj Anastasiesc.
Dar cum sunt sigura ca sunt si iubitori ai "buruienii" o sa las reteta :
5 tije de rubarba
5 oua
300 g zahar
100 g unt
un borcanel de iaurt (125-150 g)
1 lingurita praf de copt
1 pliculet zahar vanilat
300 g faina
* Se incinge cuptorul la 180 grade
* Un ou si 4 (patru) galbenusuri se bat cu 150 g zahar bine bine,pana cand se obtine o compozitie spumoasa
* Se adauga untul topit si racit si iaurtul
* Praful de copt il amestecam cu faina si se adauga in compozitie
* Aluatul obtinut se toarna in tava tapetata cu hartie de copt
* Tijele de rubarba se curata , se spala , se taie in bucati egale si se pun peste aluat
* Se pune prajitura la cuptor pentru 20-30 minute, timp in care se prepara bezeaua din cele patru albusuri si cele 150 g ramase (bezeaua trebuie sa fie batoasa si lucioasa)
* Se scoate prajitura din cuptor, se aseaza uniform bezeaua si se mai coace pentru 10-15 minute.
Copiilor le-a placut prajiturica asta. Filip a mancat tot, iar Anastasia doar bezeaua :)
Pe mine nu m-a fascinat rubarba, noroc cu restul prajiturii ...inclusiv bezeaua . Recunosc, am fost o idee stresata de piticul meu de pe creier, care inca nu-mi dadea pace, drept pentru care am mancat eu prima din prajitura. Daca era ceva, macar sa patesc doar eu beleaua daca piticul avea dreptate :)) (mah, nu radeti !!! )
Acum, mi-am facut damblaua, nu am murit dar nici nu mai iau ...prefer totusi merele in prajitura asta.
Noi facem compot, Eva il iubeste, il numeste "suculet de dureranta"
RăspundețiȘtergereNu oi fi luat eu rubarba "coapta"? Mie mi s-a parut ca avea gust de corcoduse verzi si acre rau :) Asa trebuie sa fie ? Pt ca multi sunt fani rubarba dar sincer mie nu mi-a placut si ma gandesc ca este posibil sa nu fi fost buna rubarba mea ! :)
ȘtergereHmm, eram si eu curioasa de rubarba asta. Tin minte ca in copilarie am mancat dulceata de rubarba facuta de una dintre bunici si era buna. Dar nu-mi mai amintesc gustul :)
RăspundețiȘtergere