Pagini

joi, 14 februarie 2013

Cum am petrecut la camera de garda si teoria alaptatului prelungit

Postarea asta, trebuia sa fi fost una despre un minunat cheesecake cu zmeura, sau despre niste alte prajiturele, dar nu ma pot abtine sa nu scriu patania noastra de aseara.

Petru, are un obicei (care intr-un final s-a dovedit a fi unul prost) , ca atunci cand vin copiii dupa-amiaza de la gradinita, sa topaie bucuros pe canapeaua din sufragerie. Nu-mi place cand face asta, pentru ca de fiecare data cred ca nu o sa se termine bine pentru el .

In general stau aproape de el , sa il supravegez, dar aseara am fost la 3 pasi distanta cand, in topaiala lui, a calcat pe marginea canapelei si a cazut fix cu gura de parchet.

In fine, l-am luat repede, deja era plin de sange , cu un "crater" in buza de sus. A mai cazut el si s-a lovit la buza, i-a mai curs sange, dar aseara sangele galgaia in nestire. Am plecat de urgenta cu el la spital, la Grigore Alexandrescu.

Am ajuns la UPU Chirurgie, de unde m-au trimis la UPU Chirurgie plastica . La UPU Chirurgie plastica m-au "intampinat" doua asistente . Erau plictisite, dar le inteleg perfect ; cand mai ai un pic si iesi din tura, nu prea iti mai arde de urgente.

Mi-au spus sa astept doctorul, care evident nu era acolo. Am asteptat in jur de 30-45 minute. Inteleg si aspectul asta, pentru ca omul era de garda si nu eram singura care avea nevoie de ajutor. Intre timp vine un caz din Arges, cu un baietel de vreo 10 ani care-si taiase degetul cu toporul cu vreo saptamana in urma. Apare si doctorul.

Eu ies din camera ca sa il consulte pe baietelul respectiv. Intre timp mai vine o micuta pentru schimbat pansamentul la caputul spart.  Termina baiatul cu degetul, intra fetita cunoscuta de o asistenta. Nu m-a deranjat nici asta, chiar daca deja eram de mai bine de o ora jumate la camera de garda si la inceput eram singurii care asteptau.

Intr-un final, vine si randul nostru . Doctorul ia atitudinea atotstiutorului si acum  incepe partea care m-a deranjat.

Pe langa atiudinea de "cel mai cel" (nu zic ca nu o fi la el acolo, dar nici eu nu sunt venita chiar de pe Luna) , cand aude ca Petru, la 1 an si 7 luni, inca este alaptat, incepe sa-mi tina teoria chibritului .

Teorie care incepe cu o fata luuunga si ochii buclucati :  
"Nu se poate ! Cum asa ??? Este mare ! O sa fie atasat de mama !" (hai, nu zau ?!)

"Si cat ai de gand sa ii mai dai? Ca el poate sa vrea si pana la 10 ani !" (incerc sa balmajesc ceva, dar deja sunt inconjurata si de vreo 2-3 asistente, curioase sa vada "ciudatenia")

"Nevasta-mea i-a dat 3 saptamani sa suga baiatului meu! Dar ea nu a avut lapte, si i-am spus sa treaca imediat pe lapte praf " (mai, nenea doctorul, daca ti-ai fi lasat nevasta sa-l alapteze pe copil sigur ar fi depasit "minunatele" 3 saptamani)

Intre timp eu incerc sa ii spun ceva despre alaptat si deja sunt plina de nervi ca in loc sa ii faca ce trebuie lui Petru, el o tine in continuare cu alaptatul. O asistenta , la fel de "breaza" si ea, comenteaza ceva ca nustiucine , si-a alaptat copilul 2 ani (???? INCREDIBIL :) ) si ca este baiatul foarte atasat de ma-sa si de bunica-sa (so...what???)

Din nou, incerc sa-i spun ca mai am doi copii, din care unul alaptat peste 2 ani (deja exagerez cu alaptatul si misterul pluteste in jurul meu - ciudata pamantului :) ) . 

 Asta a fost punctul culminant cand nenea doctorul, mi-o reteaza "Nu-i mai asculta pe pediatrii astia care sustin alaptatul !" , si il ia in sfarsit pe Petru sa il consulte si sa-i coasa buzita sparta.

(da, niste prosti pediatrii astia ! Auzi ! Cum sa sustina ei alaptatul??? Ca Doamne Doamne, ne-a lasat cu lapte-n ţâţe, ca sa il aruncam ! Ce, animalele isi hranesc puii cu laptele lor ? Au firma specializata de lapte praf ! Ah ! Sau nu ... se duc sa mulga vaca sa le dea lapte de vaca !)

Deznodamantul, finalul apoteotic, a fost cand ,dupa ce mi l-a adus pe Petru, inainte sa plec si sa inchida usa, doctorul striga dupa mine "Si plus de asta, dupa varsta asta, lapele nu mai este bun! Nu scrie nicaieri ca ar mai fi bun !!!"

Varsta asta... care?! Hahaha...mai nenea doctoru' esti tare dezinformat !

I-a uite aici ca sa-ti mai limpezesti creierii ! Si asa un mic citat ca sa iti ia ochii :

"In the second year (12-23 months), 448 mL of breastmilk provides:
  • 29% of energy requirements
  • 43% of protein requirements
  • 36% of calcium requirements
  • 75% of vitamin A requirements
  • 76% of folate requirements
  • 94% of vitamin B12 requirements
  • 60% of vitamin C requirements
– Dewey 2001 "










Un comentariu:

  1. Felicitari ca alaptezi copilul si eu l-am alaptat pana la 1 an si 7 luni pe al meu acum nu mai stiam cui ii era mai greu sa se opreasca mie sau lui :))...apropo lucruri de genul cazaturi, cucuie ,vanatai se intampla tuturor nu intra in panica...pupicei zbantuitului mic sa treaca repede....

    RăspundețiȘtergere