In asteptarea Marelui Somn

Am aproape 5 ani jumate de cand nu mai stiu ce este ala un somn sanatos, asa... de macar 6-7 ore legate. Nuuu, nu ma vait ! Stiu ca nu sunt singura, nu sunt nici prima si nici ultima. Dar visez si eu, cu ochii deschisi, caci cu ochii inchisi nu prea mai apuc :)

Cum, necum , in ultimele luni , vreo 13 si ceva  mai exact :) , am avut nopti cand mai devreme de 2-3 noaptea nu am reusit sa pun capul pe perna  (nu mai spun de noptile cand ma uitam cu disperare pe geam si vedeam cum se crapa de ziua, iar eu tot bananaiam prin casa). Ba din cauza de bebe urlacios, ba din cauza de prajituri, ori sesiuni, ori pregatirea disertatiei (bine ca am scapat), sau pur si simplu cascat ochii pe net sau citit o carte prea buna sa o pot lasa .

In fine...cand,  in sfarsit termin cu toate ale casei sau ale mele :) ,cand  imi pica ochii de somn si capul imi pare ca-mi leviteaza , ma culcusesc frumos in pat, imi gasesc pozitia de somn perfecta, inchid ochii si....se trezeste Petru . Am uitat sa spun, ca in pat am un buton (mama lui de buton, ca inca nu l-am gasit !  :)) ) care , cand este apasat, declanseaza niste tepi in patutul lui Petru, care-l inteapa si evident il trezesc.

Buuun ! Il iau pe Petru, il linistesc , cosleeping-uim putin pe fotoliu (= tzatzaiala), apoi il asez frumos la locul lui, iar ma culcusesc, iar imi gasesc pozitia perfecta de somn, iar inchid ochii si....se trezeste Anastasia bazaind . Ma duc la ea. Vrea apa. Chiar daca are cana de apa langa ea, trebuie, de fiecare data sa ma cheme ca sa i-o dau. Bea apa, se culca la loc, dau sa plec, ajung in pragul usii , ea striga dupa mine ca vrea si la toaleta.

Iar ajung in pat, iar ma culcusesc, iar...si iar...si...iar isi cere Petru portia de tzatzaiala, iar cosleeping-uim pe fotoliu, iar il asez in patut, iar...iar...iar...si...se trezeste Filip, ca il mananca nu'ş ce buba, facuta de nu'ş ce tantar, care nu'ş cum il bazaie la nu'ş care ureche.

Ma duc, ii dau cu spirt sau fenistil la minuscula bubita mancacioasa, care nu-l lasa sa doarma, stam putin cu urechile ciulite sa auzim tantarul bazaicios (care evident nu este ), pun "profilactic" o pastila de tantari in aparat si ma duc la somn (cica).

Dau peste acelasi buton, Petru iar scanceste...de data asta il pun in patul nostru si, cand vreau sa ma asez, constat cu stupoare ca el si ta-su sunt craciti pe trei sferturi de pat. S-a dus intinderea oaselor mele ! Imi pozitionez pieptul sa fie la dispozitia lui Petru si picioarele cat sa nu cad din pat (ca oricum juma' de posterior nu sade deloc pe pat), inchid ochii, adorm instantaneu si ....ma trezesc iar ! Cum, deja este dimineata ???

Filip si Anastasia sunt si ei in picioare (multe ganduri, treaba multa, deh ! :) ) . Anastasia patruleaza intre dormitor si sufragerie sa : "Te verific daca te-ai trezit, mami ! Trebuie sa vin de doua ori !"  Evident ca "verificatul" asta il trezeste pe Petru .

Incerc sa mai fur cateva minute de somn.  Petru este calare pe mine tzatzaind pe rand. Vreau , macar sa ma prefac ca dorm, asa ca pentru psihicul meu. Mai stau putin ! De la baie se aude Anastasia : "Gataaaa! Sunt gataaaa ! Maaamiiii , sunt gata !" :)  Trebuie sa ma trezesc !!!

Inca il astept pe Marele Somn ! Stiu ca o sa vina ...peste un an, doi, cinci, zece...o sa vina! Sunt sigura de asta ! O sa vina si la mine , o sa vina si la copii !

Sper doar ca atunci cand o sa vina sa nu ma gaseasca dormind si sa plece ! :))